Este destul de întâlnită situația când într-o relație nu există compatibiltate între cercul ei de prieteni și el și reciproc. Și nu este de condamnat acest lucru, nu toate persoanele sunt la fel, nu toți au aceleași pasiuni,asculta aceeași muzica, întreprind aceleași activități.
Dacă există această incompatibilitate una dintre soluții ar fi ca întâlnirile între cele două părți să fie cât se poate de rare:cerc de prieteni al partenerei/partenerului și cea de-a doua jumătate din relația respectivă. Dar sunt uneori inevitabile aceste întâlniri: ori partenerii se văd foarte rar și se poate întâmpla ca unul dintre cei doi să vrea să recupereze și din timpul petrecut alături de prieteni sau se ajunge din întâmplare în localul unde sunt și prietenii.
Am fost pusă de vreo câteva ori în situații de acest gen și mi-a fost foarte greu și culmea, tocmai mie care reușesc să mă adaptez foarte ușor la diversele tipologii umane. Și am fost “nevoită” să ascult lungi polemici pe teme politice sau descrieri,povestiri care mie mi s-a pârut extrem de plictisitoare/ciudate.
De fiecare dată m-am întrebat ce e de făcut ca să nu mă mai plictisesc. Evident că prima soluție care mi-a venit în minte a fost să plec, dar la o revizie de moment a gândurilor am decis să rămân. Nu eram acolo pentru a-i asculta pe cei ce nu îi suportam, ci eram acolo pentru a fi alături de prietenul meu; nu eram acolo pentru o veșnicie, deci nu aveam de suportat toată viața discuțiile lor. Și cel mai puternic motiv care mi s-a întipărit automat în minte a fost că, indiferent de cei cu care eram la masă, prietenul meu m-a vrut lângă el prin prisma sentimentelor pe care le avea pentru mine.
Dacă nu aș fi rămas, probabil ar fi mers cu mine acasă sau poate ar fi rămas cu prietenii lui, habar nu am. Dar dacă aș fi ales să plec cu siguranță ne-am fi certat dintr-un moft al meu de a nu suporta anumite persoane sau discuții. Nu e un motiv pentru care s-ar fi meritat să ne certăm, egoismul nu își are rostul în astfel de situații.
cat de profund ai zis-o!!! bravo draga mia :)
Chiar ma gandeam zilele trecute la asta…Si de multe ori..cam asa se intampla. Important e sa..fim in stare sa acceptam orice fel de situatii..pentru persoana iubita..si viceversa. >:D<
Intotdeauna trebuie sa facem “sacrificii” in orice situatie,nu doar in relatie.In relatie cu atat mai mult trebuiesc facute acestea daca ne dorim intelegere.pupici
Asta inseamna sa fii intr-o relatie draga. Trebuie sa stii sa faci compromisuri. NU ai cum sa impaci si capra si varza. De cele mai multe ori daca iti bagi coada in intre iubit si prietenii lui iese cu ciondaneala.
Hai sa-ti zic ce se intampla in 2 scenarii mici.
1. Se ridica si el de la masa si pleca cu tine. Pentru ca un barbat trebuie sa fie respectuos (iei o muiere de acasa … tot acasa trebuie sa o aduci, vie si nevatamata). Dar ajunsi acasa incepe o discutie din care rezulta un mare rahat. Ori va despartiti, ori va trebui sa faci sex cu el sa-l impaci. A doua varianta cred ca e mai usoara pentru femei… ca rezolva repede problemele. (insert joke here)
2. Tu plecai singurica acasa si el statea cu prietenii in continuare. Ajuns acasa tu nu ii zici nimic. Dar arzi mocnit in tine… si pufnesti la fiecare pas, pana vrea si el ceva de la tine. Moment in care dai drumu la poezie, ii aduci aminte ca te-a lasat singura sa mergi acasa, ca a stat la bere cu prietenii, ca nu si-a adus aminte sa cumpere lapte si alte chestii de astea minore, si uite asa incepe panarama descrisa la punctul 1.
Pana la urma ca o relatie sa functioneze trebuie sa fii placut/placuta si de grupul in care este el/ea. Nu poti trai fara prieteni iar o femeie care cere sa-ti lasi prietenii pentru ea este o Cretina cu C mare.
Am gandit cam la fel problema,dar eu nu am intrat chiar in detalii.
Este evident ca trebuiesc facute compromisuri,problema mare este ca nu toata lumea accepta sa le faca si iese urat, plus ca se isca diverse discutii si in interiorul grupului,dar deja intram in culise de cancan.
Alex, există şi cazuri în care ea este plăcută de grupul lui (că, mda, pe ici, pe colo, în secolul nostru, viitoarea potenţială parteneră se-ntâmplă să mai fie supusă barbar la o evaluare finalizată-n da-uri sau nu-uri aruncate la unison; ca la românii au talent) şi, cu toate astea, tot se ajunge, cândva, odată, într-o situaţie dintr-asta ciudată şi incomodă. Motivele sunt diverse şi, ce-i drept, uneori pot să apropie sau să despartă nişte oameni. :)
@AlexB Asa este. Dar uite ce am facut eu. Pentru ca am fost in aceasta situatie cu X. Ea nu era vazuta bine de grupul de prieteni in care eram pentru ca ea era mai emotiva nu se baga in seama cu lumea pe care nu o cunostea, chestii de astea. Cand mergeam cu ea in oras si ne mai intalneam cu 1-2 prieteni de-ai mei ea nu zicea nici pas dar nici nu ma freca la melodie ca nu-i place de ala sau hai sa mergem acasa. O angajam in discutii o mai intrebam una alta si asa se acomoda cu lumea.
Problema e ca prietenii mei credeau ca daca glumim si chestii de astea poate sa faca glume si pe seama ei dar totul pana la glume pe seama ei. Si am fost foarte fericiti 6 ani de zile. Si nu am mai avut probleme de gen.
De asta spun, daca barbatul stie sa-si tina prietenii in frau si sa controleze situatia face ca si prietena sa se simta bine. Nu e greu. Trebuie doar sa vrei.
asa se si procedeaza @Alex pentru ca trebuie sa ajungem sa multumim pe toata lumea, pentru binele nostru.
Noi avem de castigat,nu grupul de prieteni caci azi e unul ,maine altul.Dar noi ramanem aceeasi si e bine sa invatam sa fim diplomati.
foarte foarte adevarat!
felicitari pentru articol!!
Adevarat. Dar e bine si sa ii spui ca nu iti place cu ei… :P
asa e,dar macar trebuie sa incerci sa vezi si cum e,si daca tot nu si nu,abandonezi cauza:))