Mi-am pus această întrebare doar atunci când am mers pentru prima dată, pe când eram studentă. Am văzut anunțul unei cunoștințe prin care cerea ajutor pentru tatăl ei, din orice grupă, doar să se dea la schimb pentru grupa bolnavului. În vreme ce așteptam nerăbdătoare să intru în sala aia de unde oamenii ieșeau cu frunțile luminate, mândri de fapta lor, cam albi la față, dar este normal, m-a luat de mână o doamnă: ce cauți aici? de ce ai venit?
Am răspuns prin indicarea numelui persoanei pentru care mă aflam acolo. Mi-a zâmbit și mi-a răspuns că este tare frumos să faci bine, să salvezi oameni. Mi-a urat să ajung să cunosc persoana pentru care eram acolo, chiar dacă acesta ar fi primit sau nu ajutorul meu. Acea privire trebuia să o rețin, era unicat.
Și am ajuns să-l cunosc pe respectivul domn, e bine, sanatos , se bucură de viață, de familie, de copii. De-atunci am tot mers să donez sânge sânge. Am convins și pe alți prieteni să facă acest lucru. De ce? Pentru că e normal să ne dorim să facem bine, să ajutăm. Este vorba de ajutorul pe care-l oferim unui cunoscut sau după caz, necunoscut, ajutor de care poate vom avea nevoie și noi într-o bună zi și nu ne-am dori să fim încurajați doar de întrebările de ce să merg, de ce să donez, de ce eu atunci când chiar avem nevoie de acel sânge.
A dona sânge nu e nici pe departe un mare chin, durează 10-15 minute (plus 2-3 ore întreaga birocrație cu formalități, analize etc.). Daca ți-e frică de ace, dacă nu ai greutatea necesară sau suferi de vreo boală incompatibilă cu această operațiune, da, mai bine stai acasă. Însă, daca nu este valabilă niciuna dintre situațiile anterioare, nu văd care ar fi motivul de a nu dona sânge, nu neapărat la fiecare 3 luni, dar măcar o dată sau de două ori pe an. Este tare plăcut să vrei să faci bine, să poți și chiar să faci asta.
Asa că, dacă îndeplinești condițiile necesare, pe care le găsești aici, nu mai sta pe gânduri și mergi și fă un bine :)