Redescopera Moldova nu a fost doar despre obiective turistice. Şi oamenii au jucat un rol important în creionarea acestui proiect interesant. Şi nu intră în discuţie doar oamenii întâlniţi prin localităţile vizitate în cele 8 zile, despre care am mai scris şi în alte articole anterioare. Mai este vorba şi despre cei alături de care mi-am timpul, mai exact 24 de ore din 24.
Mi-au fost precum o familie, căci 8 zile doar cu ei am discutat, cu ei am interacţionat, în faţa lor m-am plâns de diverse, cu ei am râs şi alături de ei am cunoscut o nouă lume, o ţară în care eram de fapt străină. Însă nu mi-au permis nici măcar o secundă să simt acest sentiment. M-au ţinut alături de ei ca şi cum ne ştiam de vremuri îndelungate, ca şi cum aş fi fost acolo de când s-au cunoscut şi ei. Chiar dacă nu ştiam limba rusă şi în destule locuri oamenii apelau la aceasta pentru a ne comunica informaţii despre ei, colegii mei şi-au făcut de fiecare dată timp să-mi prezinte şi mie în limba română.
Nu este ca şi cum mi-ar fi dat lumea în dar, însă faptul că m-au primit lângă ei fără priviri încrâncenate, cu zâmbetul mereu pe ale lor feţe şi chiar cu braţele deschise pentru mine a contat enorm.
Farmecul acestui grup a fost dat de diversitatea de personalităţi prezente care nu au permis rutinei să intervină în drumul parcurs. Fiecare a adus un plus de culoare dianamicii cotidiene şi fiecare dintre ei, noi, a dat ceva din suflet. Şi afirm acest lucru după ce am observat toate reacţiile afişate de colegi la terminarea proiectului. Regretele, sentimentul de dor apar atunci când ceea ce faci îţi place şi atunci când te ataşezi de oamenii alături de care construieşti nişte amintiri.
Ei m-au ajutat să construiesc unele dragi. Au fost ajutaţi şi de locuri care m-au încântat şi cu siguranţă îmi voi respecta promisiunea făcută lor şi în acelaşi timp mie: să mă întorc la ei să îi revăd.
Oameni dragi, vă mulţumesc că m-aţi ajutat să vă cunosc ţara, vă mulţumesc că mi-aţi dat ocazia să vă cunosc.
Aşadar, vă mulţumesc pentru tot şi încă pentru câte ceva:
– Eugen pentru că m-ai acceptat în proiect şi mi-ai ascultat doleanţele şi ideile şi propunerile;
– Cornel, Radu şi Vanea pentru că mi-aţi suportat toate toanele/mofturile, vocea mea cântăreaţă, melodiile mele de suflet;
– Oxana, Doina, Steluţa şi Victoria pentru că mi-aţi devenit prietene;
– Alex pentru că ai reprezentat alături de mine România şi că ai avut răbdare mai mereu să-mi asculţi glumele şi smiorcăile;
– Victoraş şi Iulian pentru că m-aţi făcut să-mi îndrăgesc şi mai mult numele de familie prin glumele voastre.
Andrei, Dmitrii, Geo, Maxim, Dumitru, Victor, Mihai şi Nicu, chiar dacă nu am comunicat foarte mult cu voi şi sper ca în viitor să remediez acest lucru, vă mulţumesc că am fost alături de voi şi că v-aţi implicat în acest proiect.
Pe curând!