Am recomandat prietenilor mei din România să facă o vizită în întreaga Moldovă, să o descopere, să-i vadă frumuseţile, căci are multe, unele dintre ele însă cam acoperite de colb, cum ar spune colegii mei din echipa Kia Rio.
Însă la întrebarea ce mi-a plăcut cel mai mult în ţara noilor mei prieteni, am decis să le vorbesc despre destinaţiile ce m-au impresionat în mod deosebit. Şi astfel m-am îndreptat cu gândul către cinci dintre obiectivele zărite şi admirate, pornind de la cele mai dragi mie, mai exact parcurile: Parcul Ţaul, Parcul Pavlovca, Muzeul de istorie şi etnografie din Borogani, Mănăstirile rupestre din Tipova şi Mănăstirea Rudi.
Parcul Ţaul se găseşte în satul cu acelaşi nume, situat în partea de sud a raionului Dondușeni şi este cel mai mare din Moldova, întinzându-se pe o suprafață de 46,2 hectare şi adăpostind peste 150 de specii de arbori și arbuști. A fost fondat în perioada 1901 – 1903 de către bancherul şi proprietarul moşiei, Andrei Pommer Iacob. În parc poate fi observat şi conacul familiei Pommer care prin anii 60 a găzduit Colegiul agricol, iar pe la începutul anilor 2000, întreaga suprafaţă a parcului, inclusiv fostul conac a trecut sub proprietatatea Sanatoriului preventoriu de bază „Constructorul” al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. Cei doi paznici ai parcului au afirmat despre conac, cu nostalgie în glas, faptul că niciodată nu s-a încercat o renovare a acestuia. Se află totuşi într-un parc minunat ca şi concept, dar la urma urmei nici acesta nu beneficiază de un tratament impus de valoarea sa. Mă întrebam privind de pe o băncuţă spre conac, oare cum se poate să fi rezistat în faţa violenţelor a două războaie mondiale şi neglijenţei umane nu-i face faţă, fiind acum parte a unui tablou dezolant: geamuri sparte, pereţi semi-dărâmaţi şi scorojiţi? Răspunsul probabil se găseşte în nostalgia cu care vorbeau paznicii despre vremurile apuse…
Parcul Pavlovca din raionul Briceni se întinde pe o suprafaţă de 18,3 ha şi adăposteşte printre copacii săi conacul familie Krupenski. Parcul are o vârstă de aproximativ 110 ani şi numără în prezent cam 70 de specii şi forme de copaci şi tufari. Conacul Krupenski a fost transformat în spitalul de psihiatrie nr 7. Are aproximativ 200 de pacienţi în cele 2 sectii şi doar 3 medici, dintre care 2 ieşiţi deja la pensie. Parcul este superb, are un lac destul de mare populat cu peşti, plus tarlale întregi cultivate cu legume ce sunt întreţinute de pacienţi şi folosite la prepararea hranei lor zilnice, dar şi a altor spitale din zonă.
Muzeul de istorie şi etnografie din Borogani, raionul Leova a fost înfiinţat pentru a veni în sprijinul valorificării şi păstrării patrimoniului cultural, putând fi vizitat la etajul doi al Căminului Cultural din sat. Este împărţit în încăperi întocmai pentru ilustrarea celor două componente cuprinse în denumirea sa. Partea de istorie adăposteşte obiecte numismatice, arheologice, etnografice, fotogrfii, documente, piese de mobilier, cărţi vechi şi manuscrise, periodice, arme şi armuri, filatelie. Partea de etnografie este amenajată special pentru a ilustra o casă tradiţională din jurul anilor 60, cu toate elementele cuprinse în fiecare cameră, de la obiecte pentru gătit, vestimentaţie, obiecte de uz casnic de la acele vremuri, mobilier şi obiecte pentru ilustrarea a diverse tradiţii de sărbători. Toate obiectele, din ambele părţi ale muzeului au fost donate de săteni de-a lungul vremii pentru a reconstrui împreună istoria satului lor.
Mănăstea rupestră din Ţipova, raionul Rezina, stă ascunsă de ochii turiştilor, schitul Adormirea Maicii Domnului fiind primul ce poate fi observat. Pentru a ajunge la mănăstire am fost nevoiţi să coborâm ceva metri spre Nistru păşind pe un mal destul de abrupt. Calea până la ea este însă una tare plăcută, panorama oferită fiind deosebită. Ajunşi jos, am găsit-o în plină armonie cu natura, fiind săpată în rocile calcaroase ale malului. Este structurată pe trei niveluri, numărând mai multe încăperi. Domnul ce îngrijeşte de mănăstire, ne-a spus că nu este doar un loc vizitat de turişti, ci se şi slujeşte aici în zilele în care localnicii vin acolo sau la zile de sărbătoare. Există o legendă simpatică ce spune că la acestă mănăstire s-ar fi căsătorit marele domnitor Ştefan cel Mare cu doamna Voichiţa. Acum ceea ce afost în realitate ştiu doar ei…
Mănăstirea Rudi, raionul Donduşeni, este situată tot pe malul Nistrului şi poate fi găsită după parcurgerea unui drum destul de anevoios prin pădure. Dar la destinaţie noi am găsit un loc tare plăcut, înfrumuseţat prin simplitatea şi ospitalitatea măicuţelor. Toate construcţiile mănăstirii formează un ansamblu încântător, centrul căruia este biserica Sfanta Treime, ce a fost zidită în anul 1777, în timpul lui Alexandru-Ghica Vodă, dupa vechile traditii ale arhitecturii moldoveneşti.
Toate acestea merită vizitate, măcar o dată, dar nu numai. Moldova are multe lucruri de arătat şi mulţi oameni deosebiţi de cunoscut. Nu ezitaţi să mergeţi dacă vreodată veţi avea ocazia!