Am vrut să scriu despre timp, aşa cum îl văd eu, dar am ales să îl prezint cu ajutorul unei poezioare găsită pe unul din site-urile pe care le colind, poezioară care exprimă întocmai ceea ce simt în momentele de faţă.
“Cu timpul înveţi că a sta alături de cineva pentru că îţi oferă un viitor mai bun, înseamnă că mai devreme sau mai târziu vei dori să te intorci la trecut.
Cu timpul înţelegi
că doar cel care e capabil să te iubească
cu defectele tale, fără a pretinde să te schimbe, îţi poate aduce toată fericirea
pe care ţi-o doresti.
Îţi dai seama, cu timpul, că dacă eşti alături de această persoană doar pentru a-ţi întovărăşi singurătatea, în mod inexorabil vei ajunge să nu mai vrei să o vezi.
Ajungi, cu timpul, să înţelegi că adevăraţii prieteni sunt număraţi şi că cel care nu luptă pentru ei, mai devreme
sau mai târziu, se va vedea înconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul înveţi că a scuza e ceva ce poate face oricine, dar că a ierta, de asta sunt capabile doar sufletele cu adevărat mari.
Cu timpul înţelegi că,
dacă ai rănit grav un prieten,
e foarte probabil ca niciodată
prietenia nu va mai fi la aceeaşi intensitate.Cu timpul îţi dai seama că
deşi poţi fi fericit cu prietenii tăi,
într-o bună zi vei plânge după cei
pe care i-ai lăsat să plece.
Cu timpul îţi dai seama că fiecare experienţă trăită
alături de fiecare fiinţă nu se va mai repeta niciodată.
Cu timpul îţi dai seama că cel care umileşte sau dispreţuieşte o fiinţă umana, mai devreme sau mai târziu, va suferi aceleaşi umilinţe şi dispreţ, dar multiplicate, ridicate la pătrat.
Cu timpul înveţi că grăbind sau forţând lucrurile să se petreacă, asta va determina ca, în final, ele să nu mai fie aşa cum sperai.
Cu timpul vei vedea că – deşi te simţi fericit cu cei care-ţi sunt imprejur – îţi vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine şi acum s-au dus si nu mai sunt…
Cu timpul vei învăţa că încercând să ierţi sau să ceri iertare, să spui că iubeşti, să spui că ţi-e dor,
să spui că ai nevoie, să spui că vrei să fii prieten, dinaintea unui mormânt, nu mai are nici un sens.
Dar,
din păcate,
toate se învaţă
doar cu timpul…”